Geografie

1. DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti, cu rang de judeţ, cu 263 de oraşe (inclusiv 80 de municipii) şi 2.685 comune (fiecare în medie cu câte 5 sate). Un judeţ are în medie 500 mii de locuitori.

Iaşi
Reşedinţa judeţului Iaşi, oraşul este situat în nord-estul ţării, în apropierea graniţei cu R. Moldova, are 321.000 locuitori.
De la mijlocul secolului XVI până la jumătatea secolului 19 a fost capitala Moldovei.
Iaşi este un centru economic important al României. Principalele industrii sunt metalurgia, chimică, textilă, alimentară, farmaceutică etc. Unul din importantele centre culturale ale României, în Iaşi sunt numeroase instituţii de cultură, colegii  şi universităţi, Palatul Culturii, muzee şi biserici construite în secolul XV.
Centru cultural şi artistic al României şi Europei de Est, oraşul a căpătat reputaţia de „leagăn al culturii române” datorită culturii sale tradiţionale.

În secolul XVIII la Iaşi se înfiinţează şcoala în limba română şi o tipografie, conducând la răspândirea ştiinţei şi culturii şi creşterea nivelului de cunoştinţe al populaţiei; în anul 1835, se inaugurează prima instituţie de învăţământ superior, „Academia Mihăileană”, iar la 1860 se înfiinţează Universitatea din Iaşi. Primul teatru naţional din România şi prima academie naţională de ştiinţe tot la Iaşi se înfiinţează. 
Astăzi, Iaşi este un important centru universitar, un adevărat „oraş al literaturii” în care se află 12 muzee comemorative şi unde renumitul poet Mihai Eminescu a scris cele mai importante poeme.

Cluj – Napoca
Acest oras din regiunea de vest a Transilvaniei îşi are originile încă de  la stabilirea dacilor în Napuca în secolul al 2-lea d. Hr. După cucerirea Daciei de către romani, a fost redenumit Napoca şi în 124 d.Hr. a primit rangul de "municipium”.
Oraşul a avansat rapid social şi economic şi, în timpul domniei lui Marcus Aurelius, Napoca a primit titlul de "Colonia", cel mai mare statut urban în Imperiul Roman.
Numele de “Cluj” vine de la latinescul “Catrum Clus”, folosit pentru prima dată în secolul al XII- lea ca nume  a cetăţii ce înconjoară oraşul. În latină, “Clus” înseamnă “ Închis” şi face  referinţă la dealurile ce înconjoară oraşul.

Negustorii germani care au sosit aici în secolul al XII au reconstruit zidurile medievale de lut din Clus, în ziduri de piatră, după invazia tătarilor în 1241. Cunoscut sub numele de Klausenburg pentru germani şi Kolosvar pentru unguri, Cluj  a devenit Cluj-Napoca  în 1970, când s-a adăugat numele vechii aşezări  romane pentru a sublinia originea sa daco-romană.
Cu o economie dintre cele mai vibrante din ţară şi circa 330.000 de locuitori, Cluj-Napoca, este astăzi un oraş bogat din punct de vedere cultural şi educaţional. Cele şase universităţi de stat şi mai multe  universităţi private existente în Cluj, fac oraşul cu cel mai mare procent din numărul total al studenţilor din România.

Piaţa principală este splendid decorată cu clădiri din secolele 18 şi 19, găzduieşte multe magazine şi restaurante, fiind dominată de Biserica Sf. Mihail din secolul al 15-lea, unul dintre cele mai bune exemple de arhitectură gotică din România.  În piaţă există, deasemenea, Palatul Banffy din secolul al 18-lea, în stil baroc, unde se găsesc arme şi colecţii de artă românească din Muzeul de Artă.
Vizitatorii care doresc să înveţe mai multe despre regiune ar trebui să facă o vizită la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, secţiune existentă în aer liber, un display adevărat de arhitectură populară. Pentru divertisment, petreceţi o seară plăcută la Operă sau la un concert de muzică clasică oferit de Filarmonica din Cluj.

Constanţa
Situat la intersecţia mai multor căi comerciale, oraşul Constanţa se află pe coasta de vest a Mării Negre, la 185 de mile de la strâmtoarea Bosfor. Veche metropolă şi cel mai mare port maritim din România, Constanţa îşi are originile în istoria sa de aproximativ 2.500 de ani.
Fondat de coloniştii greci din Miletos în secolul al 6-lea î.Hr. Tomis a fost cucerit de romani în anul 71 î.Hr. şi redenumit Constantiana de către împăratul roman Constantin cel Mare în cinstea surorii sale. Numele a fost scurtat la Constanţa în timpul epocii otomane.
Conacuri şi hoteluri au fost construite în secolul al 19-lea când regele Carol I a decis să reînvie Constanţa ca port şi staţiune balneară.

Constanţa este acum un important centru cultural şi economic, valoroasă pentru comorile sale arheologice şi atmosfera din centrul vechi al oraşului. Monumentele sale istorice, ruinele antice, Cazinoul, muzeele şi magazinele, precum şi apropierea de staţiuni face ca oraşul Constanţa să devină punctul central al turismului pe coasta Mării Negre. Restaurante în aer liber, cluburi de noapte şi cabarete oferă o mare varietate de divertisment.
Se pot vizita sate tradiţionale, podgorii, monumente antice şi Delta Dunării, un paradis al păsărilor.

Timişoara
Prima înregistrare a oraşului Timişoara, construit pe locul unei vechi cetăţi romane numită Castrum Regium Teme, datează din anul 1212.
Peste ani, Timisoara, cel mai mare oraş din vestul României, a fost influenţat de numeroase culturi. Romanii au folosit-o ca pe o cetate importantă la răscruce de drumuri,  până distrugerea sa de către tătari  în secolul XIII.
Cucerită de către armatele turceşti în 1552, Timişoara a rămas sub protectorat otoman până în 1718, an în care regiunea Banat a intrat sub coordonare austriacă timp de două secole. Mai târziu, Timişoara a devenit un  important oraş comercial şi industrial. Turcii, austriecii, germanii, sârbii, toţi şi-au lăsat amprenta şi influenţe ce se pot observa şi astăzi.

Farmecul acestui oraş aşezat pe malul nordic al râului Bega constă în caracterul său arhitectural distinct şi în viaţa culturală activă. Frecvent menţionat ca "Mica Vienă", Timişoara găzduieşte pe tot parcursul anului spectacole muzicale şi de teatru, galerii de artă, muzee. Un loc progresiv, cosmopolit, Timişoara a fost primul oraş din Europa şi al doilea din lume, după New York, care a întrebuinţat iluminatul electric public stradal (1889). De asemenea, Timişoara a fost primul oraş european care a  introdus tramvaie trase de cai (în 1869) şi iluminatului stradal (în 1889).

Datorită climei sale blânde, Timişoara are o mulţime de pieţe publice şi spaţii verzi. Oraşul este uşor de vizitat pe jos. În Timişoara sunt numeroase biserici, de diverse confesiuni, un cartier evreiesc, o elegantă piaţă în stil baroc şi o zonă centrală pietonală. Unele dintre monumentele din centrul oraşului oferă vederi panoramice, iar parcurile acestui oraş "de flori" constituie adevărate locuri idilice pentru relaxare. 

Craiova
Oraşul universitar Craiova a fost fondat pe sit-ul cetăţii dacice Pelendava (care a devenit mai târziu castrul roman Nova), se mândreşte cu tradiţia academică şi bogăţia de importante figuri istorice care au trecut pe aici în călătoria lor spre celebritate: Mihai Viteazul – ban (guvernator militar), al Craiovei şi a înfăptuit prima unificare a celor trei principate româneşti în 1600; celebrul sculptor Constantin Brancuşi - a studiat la Şcoala de Artă din Craiova (Şcoala de Arte şi Meserii) în perioada 1894 - 1898, unde a realizat şi primele sale sculpturi; Petrache Poenaru - născut la Craiova în anul 1799, inventatorul cartuşului de stilou.
   

3. RELIEF

Relieful este distribuit gradual, în amfiteatru.

Munţii Carpaţi: (31% din suprafata României) se află în centrul ţării, sub forma unui arc. Altitudinea maximă este de 2.544 de metri (Vârful Moldoveanu, din Munţii Făgăraş). Carpaţii înconjoară Podişul Transilvaniei (altitudine 400-600 de metri) şi sunt continuaţi la est şi sud de Subcarpaţi (altitudini de 1000-1500 de metri).

La vest se află Câmpia de Vest (altitudine 300-400 de metri), la est şi sud-est se află Podişul Moldovei şi Câmpia Bărăganului (altitudini de 400-600 de metri). Între Munţii Carpaţi şi Dunăre se află Câmpia Română.

Ape:
- curgătoare: fluviul Dunărea este cea mai importantă apă curgătoare (circa 1.075 de kilometri pe teritoriul României), formând Delta înainte de vărsarea în Marea Neagră. Reţeaua de râuri are distribuţie radială, cele mai multe ape izvorând din Munţii Carpaţi şi vărsându-se în Dunăre, direct sau prin afluenţi. Cele mai importante râuri: Mureş, <?xml:namespace prefix = st1 />Tisa, Prut, Jiu, Olt, Ialomiţa, Bistriţa, Siret, Crişurile, Târnavele, Buzău, Someş, Argeş. Potenţialul hidroenergetic al apelor curgătoare din România este de circa 84.000 de Gwh pe an.

- lacuri: există circa 3.500 de lacuri (inclusiv iazurile), dintre care 2.000 naturale (inclusiv circa 200 glaciare). Cele mai mari sunt lagunele şi lacurile de pe coasta Mării Negre (Razim şi Sinoie), iar cel mai mare lac glaciar este Bucura. Alte lacuri: Techirghiol, Siutghiol, Vidra, Brateş, etc.Dintre lacurile artificiale, cele mai importante sunt cele de acumulare, de la complexele hidroenergetice Porţile de Fier I şi II, de pe Dunăre, ca şi Izvorul Muntelui, Vidraru şi Stânca-Costeşti.

4. CLIMA, FLORA ŞI FAUNA, ARII PROTEJATE

Clima: temperat-continentală de tip tranzitoriu, specifică Europei Centrale, cu 4 anotimpuri diferenţiate clar; totuşi, în ultimii ani există tendinţa trecerilor bruşte de la vară la iarnă, cu scurtarea toamnei şi a primăverii clasice. Există în diferite regiuni, uşoare variaţii climatice, induse de influenţe oceanice slabe (în vestul României), mediteraneene (în sud-vest) şi continentale în est.

Temperatura medie în timpul iernii este de minus 3 grade Celsius, iar vara de plus 22-24 grade Celsius. Între nordul şi sudul României există un gradient de temperatură de 3 grade Celsius (medie anuală în sud de 11 grade Celsius, 8 grade în nord).

Precipitaţiile sunt mai abundente în lunile mai şi iunie şi mai sărace în februarie. Zona de vest, influenţată de climatul mediteranean, este cu circa 50% mai bogată în precipitaţii decât zona de est. Estul şi sud-estul sunt afectate iarna de vânturile din Est.

În ultimii ani, România a cunoscut fenomene meteorologice extreme şi neobişnuite pentru ţara noastră, multe soldate cu victime şi mari distrugeri materiale – căderi abundente şi rapide de precipitaţii, tornade, valuri de căldură urmate de secetă prelungită. Cea mai mare durată de strălucire a Soarelui, aproape 2.400 de ore pe an, se înregistrează pe litoralul românesc al Mării Negre, în zona Sfântu Gheorghe, din Delta Dunării.

Flora: terenurile arabile reprezintă circa 39% din suprafaţa ţării, pădurile circa 28% (aproape 6,7 milioane de hectare), pajiştile şi fâneţele circa 20,5%, apele şi iazurile aproape 4%. Vegetaţia este distribuită etajat, în concordanţă cu caracteristicile de sol şi climă. Datorită defrişărilor masive din ultimii ani, au apărut fenomene de deşertificare pe zone destul de întinse, în special în sudul ţării, iar circa 400 mii de hectare de păduri au fost afectate de-a lungul timpului de poluare şi de efectul de seră.

Fauna: este distribuită în funcţie de nivelurile de vegetaţie şi este, încă, una destul de bogată în Europa.

Specii care pot fi întâlnite în România: capra neagră, lupul, porcul mistreţ, căprioare, cerbi, zimbrul, ursul, linxul, pisici sălbatice, jderi, vulpi, bursuci, fazani, cocoşul de munte, vulturi, apoi zeci de alte specii de păsări şi peşti, multe dintre ele destul de rare, în Delta Dunării.

Arii protejate: există mai multe sute de arii protejate, totalizând circa 1, 2 milioane de hectare (peste 5% din suprafaţa României).

Astfel, sunt 3 rezervaţii ale biosferei, incluse în patrimoniul UNESCO (Delta Dunării, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Munţii Rodnei), aproape 20 de parcuri naţionale şi naturale, ca şi numeroase rezervaţii de conservare ştiinţifică a naturii, monumente ale naturii şi rezervaţii naturale.