Restaurant

Bucătăria românească este o denumire care încorporează rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor şi obiceiurilor gastronomice specifice poporului român.

Gastronomia românească este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contact dealungul istoriei.

Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât şi preparate speciale pentru sărbătorile religioase, poporul român fiind creştin încă de la începuturile formării sale. Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcţie de anotimpul şi sărbătoarea pomenită. Bucatele româneşti sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât şi din carne şi subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile tradiţionale, plăcintele şi dulceţurile.

Prin intersectarea culturilor, bucătăria românească a fost influenţată de bucătăria balcanică, germană, sârbească, italiană, şi maghiară, dar nu numai, ştiut fiind faptul că diversitatea gusturilor şi rafinamentul preparatelor din toate ţările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai tradiţiilor popoarelor.

Prin formarea sa daco-romană cultura gastronomică a poporului român a moştenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul iniţial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perişoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar şniţelul vine de la austrieci.

Unul dintre feluri de mâncare tipic româneşti este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de cereale (iar în perioada modernă în special din făină de porumb), cu sare şi uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcţie de preparatul final obţinut. Ea era folosită foarte des în alimentaţia ţăranilor agricultori şi a crescătorilor de animale şi înlocuia pâinea care în perioada istorică pre-industrială era obţinută în gospodărie prin prelucrarea manuală.

Foarte des în bucătăria românească se foloseşte carnea de porc, dar se consumă şi carnea de vită, pui, oaie sau miel precum şi carne de vânat. Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri precum: cârnaţi, caltaboşi, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, prânzul şi cina.Vizitând restaurantul românesc din cadrul Pavilionului României la EXPO 2010, Shanghai, China, puteţi descoperi câteva dintre specialităţile mai sus amintite.

Vă aşteptăm să descoperiţi aromele îmbietoare specifice bucătăriei româneşti!